Ramataim (= „Cele-douä-înäl@imi”), localitate numit[ ]n alte locuri vechitestamentare Rama, este Arimateea Noului Testament (Mt 27, 57; In 19, 38); nu departe de Betleem (Efrata).
Muntele lui Efraim: regiune deluroas[ ]n mijlocul Palestinei, ]n @inutul lui #uf, unde se stabilise tribul lui Efraim.
Bigamia sau poligamia nu erau interzise la Evrei; o practicaser[ Avraam \i Iacob, o va practica David \i Solomon.
|ilo: cel mai important centru religios al epocii, la aproximativ 35 km nord de Ierusalim.
Textual: Dumnezeu-Sabaot (vezi nota de la Fc 4, 26).
Dup[ sacrificarea animalului, o parte era a Domnului, iar o alta r[m_nea la dispozi@ia celui ce adusese jertfa (de regul[, capul familiei), din care acesta le f[cea por@ii alor s[i.
Pentru ca rug[ciunea ei s[ se fac[ auzit[, femeia roste\te — ]n versiunea greceasc[ — aproape toate numele lui Dumnezeu: Adonai, Iahvé (Kýrie), Elohim, Sabaot.
Rostire preluat[ ]ntocmai de Fecioara Maria ]n timpul vizitei sale la Elisabeta (Lc 1, 48)
Acestea erau, de fapt, voturile nazireatului (vezi textul \i nota de la Nm 6, 2-9), mai pu@in interdic@ia de a se atinge de lucruri necurate. Ca \i ]n cazul lui Samson (Jd 13, 14).
Obi\nui@i s[ ΓÇ₧strigeΓÇ¥ c[tre Domnul, preo@ii nu puteau concepe, pe atunci, rug[ciunea l[untric[.
C_nd a crezut-o beat[, Eli i-a vorbit prin intermediar; acum, luminat, ]i vorbe\te direct.
Mama ]i d[ numelui Samuel o t[lm[cire liber[. El ar putea s[ ]nsemne: ΓÇ₧Numele lui DumnezeuΓÇ¥ sau ΓÇ₧Numele (lui Dumnezeu) este ElΓÇ¥.
Ana repet[ cuvintele cu care o ]ncurajase Eli (v. 17).
kihráo = „a ]mprumuta”. Folosit de numai trei ori ]n V. T., dar numai aici cu o conota@ie duhovniceasc[. Dumnezeu ]i d[ruise Anei pruncul, \tiind c[-l va primi ]napoi (oricum, El era proprietarul de drept al fiec[rui ]nt_i-n[scut). La r_ndul ei, mama l-a d[ruit prin f[g[duin@[, dar acum vrea s[-\i p[streze sentimentul c[ prin aceasta nu l-a abandonat, nu s’a desp[r@it de el.
Ceea ce urmeaz[, ]n versuri, este un imn de pream[rire a Atotputernicului Dumnezeu.
Stihul poate fi o aluzie la neputin@a lui Eli de a-i fi perceput rug[ciunea l[untric[ (1, 13).
Literal: ΓÇ₧Cei plini de p_iniΓÇ¥.
Literal: ΓÇ₧locuin@a mor@ilorΓÇ¥; |eol, Hades.
Ultimele dou[ stihuri prefigureaz[ instituirea (prin Samuel) a monarhiei ]n Israel \i, ]n dimensiune profetic[ mesianic[, venirea \i biruin@a lui Iisus Hristos (ΓÇ₧UnsΓÇ¥ e traducerea cuv_ntului Hrist├│s)
ΓÇ₧FeciorΓÇ¥ nu ]nseamn[ aici ΓÇ₧fiuΓÇ¥, ci un t_n[r ]n serviciul preotului; termen folosit ]n expresia: ΓÇ₧fecior de cas[ΓÇ¥. Cu toate acestea, prin procedeul literar al introducerii progresive, autorul ]i va identifica cu cei doi fii ai lui Eli.
E limpede c[, prin abuz, feciorul le-o cerea pentru el.
Efod (aici): o bucat[ de p_nz[ cu care era ]ncins mijlocul, p_n[ la genunchi; f[cea parte din vestimenta@ia preo@ilor \i levi@ilor.
Cu alte cuvinte, sc_rbit de purtarea preo@ilor, poporul se va ]ndep[rta de Dumnezeu \i va ]nceta s[ mai aduc[ jertfe.
ΓÇ₧Un om al lui DumnezeuΓÇ¥: un inspirat, un anume trimis al Domnului; de altfel, omul acesta folose\te limbajul profetic. O seam[ de bibli\ti cred c[ acest episod reprezint[ o inser@ie t_rzie; oricum, el prezint[ multe dificult[@i de traducere.
E vorba de tribul lui Levi.
Eli este ]nvinuit de neglijen@[, de del[sare \i de prea mult[ ]ng[duin@[ fa@[ de fiii s[i.
„… o cas[ credincioas[”: urma\i devota@i Domnului.
ΓÇ₧ScumpΓÇ¥ (aici): rar; semn de pu@in[ bun[voin@[ din partea lui Dumnezeu. Pe de alt[ parte, ΓÇ₧cuv_ntulΓÇ¥ profetic al Domnului se concretiza, de obicei, ]ntrΓÇÖo vedenie.
Sub acela\i acoperi\ cu Samuel, dar nu ]n aceea\i camer[.
Aceasta ]nseamn[ c[ era cu pu@in ]nainte de rev[rsatul zorilor; uleiul din sfe\nic trebuia s[ @in[ o noapte, p_n[ se f[cea ziu[.
A\adar, ]nainte ca el s[ fi avut vreo experien@[ profetic[.
Nu \tim ce v_rst[ va fi avut atunci Samuel, dar, oricum, nu mai era un copil; LXX folose\te termenul cu care erau numi@i tinerii slujitori ai lui Booz (Rut 2, 9).
De data aceasta, glasul Domnului devenise vedenie.
P[catele de fond nu pot fi r[scump[rate prin acte formale.
Literal: ΓÇ₧Cei-de-alt-neamΓÇ¥, denumire generic[ pentru Filisteni, care nu erau semi@i. Ace\tia emigraser[ din Caftor (dup[ toate probabilit[@ile, insula Creta ΓÇö vezi Dt 2, 23 \i nota; Ir 47, 4 \i nota) \i se stabiliser[ ]n Canaan, unde, ]nc[ din vremea lui Samson, deveniser[ adversari agresivi ai Israeli@ilor.
Pe capacul chivotului (care avea forma unei l[di@e) se aflau doi heruvimi, ace\tia simboliz_nd tronul lui Dumnezeu.
Chivotul era purtat ca o targ[, pe dou[ pr[jini.
Era un strig[t puternic, semnal al r[zboiului sf_nt (pe care Filistenii, ca vecini, nu-l ignorau).
Hainele sf_\iate \i @[r_na (sau cenu\a) pe cap erau semne de jale.
Orb fiind, Eli scruta cu auzul orice zgomot semnificativ de pe drumul ce venea spre loca\ul lui Dumnezeu.
Textual: ΓÇ₧dou[zeci de aniΓÇ¥; eroare corectat[ de T. M. \i vechile edi@ii rom_ne\ti.
ΓÇ₧IcabodΓÇ¥ ]nseamn[: ΓÇ₧Unde-este-slava?ΓÇ¥ E vorba de slava lui Dumnezeu, vizibil[ c_ndva ]n pustie, prin foc (vezi I\ 24,17), iar acum prin chivotul leg[m_ntului.
A\dod (]n transcriere greac[: Azot): cetate situat[ la cca. 45 km vest de Ierusalim. Ast[zi, Isdud.
Dagon: zeitatea Filistenilor.
Plaga bubei (egiptene) ]n \ezut era unul din cumplitele blesteme deuteronomice (Dt 28, 27). Buboaiele apar ]n straturile adipoase ale feselor \i sunt extrem de dureroase.
Gat: una din cele cinci cet[@i care alc[tuiau o confedera@ie filistean[; situat[ la 20 km sud-est de A\dod.
Ecron: o alt[ cetate din confedera@ia filistean[, la o dep[rtare de 20 km nord-est de Gat.
Textual: ΓÇ₧satrapilorΓÇ¥, dar nu ]n sensul guvernatorilor din imperiul persan. E vorba de c_rmuitorii celor cinci cet[@i din confedera@ia filistean[: Gaza, Gat, Ascalon, A\dod \i Ecron (vezi v. 17).
Solu@ia era pus[, oarecum, ]n termenii teologiei ebraice, dar ascundea o g_ndire magic[: imaginea r[ului opereaz[asupra r[ului ]nsu\i; prin ]ndep[rtarea simbolurilor erau ]ndep[rtate pl[gile. T. M.: „… cinci buboaie de aur”.
Dac[ va lucra instinctul matern, vacile nu se vor ]ndep[rta de puii lor, ci dimpotriv[; dac[ nu va lucra, atunci deasupra instinctului e o alt[ putere.
Prezen@a unei pietre e semn c[ acolo trebuie adus[ o jertf[ (vezi Jd 6, 19-21).
Textual: „… p_n[ la satele Ferezeilor”. Ferezeii: trib palestinian, al c[ror nume ]nsemna: „sate f[r[ ziduri ]mprejur”.
Chiriat-Iearim: localitate situat[ la 50 km nord-est de Bet-|eme\.
Gestul denun@[ tot un moment de criz[: consacrarea e f[cut[ de mireni, a\a cum Mica ]l consacrase pe unul din fiii s[i (Jd 17, 5).
Samuel reapare dup[ o perioad[ lung[, de data aceasta matur \i autoritar.
ΓÇ₧Tufi\urileΓÇ¥ (sau ΓÇ₧cr_ngurileΓÇ¥) erau locurile ferite unde se petreceau riturile orgiastice ale Astartei; T. M.: ΓÇ₧astarteleΓÇ¥.
Mi@pa din tribul lui Veniamin (alta dec_t Mi@pa Galaadului) se afla la cca. 13 km nord-vest de Ierusalim.
Unic[ men@iune ]n V. T. asupra acestui ritual; simbol al inimii smerite.
Prin ΓÇ₧AmoreiΓÇ¥ se ]n@eleg, aici, locuitorii Canaanului.
Betel: loc sacru al patriarhilor; Ghilgal: prima tab[r[ a lui Iosua Navi \i centrul opera@iunilor militare pentru cucerirea Canaanului; Mi@pa: locul de popas al chivotului.
Despre Rama vezi nota de la 1, 1.
Nu reiese de nic[ieri ra@iunea pentru care cei doi ]\i exercitau func@iile ]n Beer-|eba, la marginea de sud a Israelului.
}n limbajul biblic, ΓÇ₧a primi daruriΓÇ¥ ]nseamn[ ΓÇ₧a lua mit[ΓÇ¥. Cei doi aveau \i prerogative juridice.
Prin aceasta, Dumnezeu }\i exprim[ rezervele asupra instituirii monarhiei ]n Israel.
}n cele ce urmeaz[, st[ruin@ele poporului sunt puse la ]ncercare printrΓÇÖun tablou menit mai degrab[ s[ descurajeze.
ΓÇ₧Mironosi@eΓÇ¥: cele ce parfumeaz[ cu mirodenii casa regelui.
ΓÇ₧EunuciΓÇ¥ (sau ΓÇ₧fameniΓÇ¥): oameni castra@i, ]n anturajul cur@ilor regale din Orient; puteau ajunge demnitari cu mare influen@[ pe l_ng[ suveran.
Trei erau ra@iunile pentru care Israelul cerea instaurarea monarhiei: 1) Decaden@a moral[ a conduc[torilor (fiii lui Eli \i ai lui Samuel); 2) m_ndria na@ional[; 3) o autoritate r[zboinic[ (]n ciuda consemn[rii lini\titoare de la 7, 14, Filistenii r[m_n un pericol virtual). Dincolo de acestea, intervine iconomia divin[: prin regele David, regalitatea lui Iisus Hristos. (De altfel, primul rege, Saul, nu va fi ales de popor, ci r_nduit de Dumnezeu).
ΓÇ₧SaulΓÇ¥ ]nseamn[ ΓÇ₧CerutΓÇ¥ (de la Dumnezeu).
Grecescul eumegéthes (folosit numai aici ]n V. T.) are ]n@elesul unui superlativ absolut: „de mare m[re@ie”.
#uf era @inutul unde se afla Rama (vezi nota de la 1, 1), ora\ul lui Samuel.
Se obi\nuia s[ i se ofere profetului sau t[lmaciului un mic dar, mai ales ]n natur[.
= mai pu@in de 3 grame.
Cetatea era Rama.
ΓÇ₧V[z[toriiΓÇ¥ erau, de obicei, itineran@i, merg_nd din cetate ]n cetate. ΓÇ₧Pe dealΓÇ¥ se afla jertfelnicul; expresia nu are nimic ]n comun cu ΓÇ₧]n[l@imileΓÇ¥ idole\ti.
Revela@ie doar ]n auz, nu \i ]n vedenie; Samuel nu-l va recunoa\te pe Saul dup[ chip.
Expresia folosit[ la instituirea monarhiei de drept divin va fi preluat[ de Fecioara Maria ]n casa Elisabetei: „… c[ a c[utat spre smerenia roabei Sale”.
Fine@e literar[: R[spunsul ]nt_mpin[ intui@ia!
ΓÇ₧R[m[\i@aΓÇ¥: semn c[ era bucata de carne din care m_ncase \i Samuel; a\adar, p[rt[\ie.
Regim preferen@ial care anun@[ ceva.
Ca ΓÇ₧uns al DomnuluiΓÇ¥, Saul inaugureaz[ monarhia de drept divin.
Morm_ntul Rahelei (so@ia lui Iacob-Israel) se afla ]n apropierea drumului spre Efrata (Betleem) (Fc 35, 19).
Betel: str[vechi loc de ]nchinare al Israeli@ilor, situat pe o ]n[l@ime (la 19 km nord de Ierusalim).
ΓÇ₧A profetizaΓÇ¥ (spre deosebire de ΓÇ₧a profe@iΓÇ¥) nu era ac@iunea propriu-zis[ de a ]nv[@a, a mustra sau a prevesti ]n numele Domnului, ci aceea de a rosti incanta@ii sacre ]ntrΓÇÖun fel de extaz religios, dus p_n[ la starea de trans[, alimentat de acompaniamentul unor instrumente muzicale.
efállomai (folosit numai de trei ori ]n V. T. \i numai ]n 1Regi): „a s[ri pe”; „a se arunca peste”; „a se repezi”. Unul din semnele Duhului Sf_nt este acela de a veni n[prasnic, pe nea\teptate.
Adic[ un profet inspirat de Dumnezeu. O astfel de schimbare radical[ se va produce cu Sfin@ii Apostoli la Cincizecime.
Textul grecesc folose\te aici un joc ]ntre dou[ verbe apropiate, dar cu sensuri nuan@at diferite: epistréfo = „a se ]ntoarce” \i metastréfo = „a ]ntoarce sentimentele ]ntr’o alt[ direc@ie”.
Distan@a dintre el \i profe@i era m[surat[ cu distan@a dintre ob_r\ia lui modest[ \i ceea ce ap[rea acum; (prin situa@ii asem[n[toare va trece \i Iisus).
Tot prin tragere la sor@i (adic[ prin voia lui Dumnezeu) f[cuse Iosua Navi distribuirea Canaanului ]ntre triburile lui Israel.
Matri: personaj necunoscut.
E de observat c[ ]n capitolele 8, 9 \i 10 Dumnezeu evit[ cuv_ntul „rege” (basiléus — al c[rui sens generic este acela de „suveran”), prefer_ndu-L pe „domn” (árhon), conduc[tor, c_rmuitor, c[petenie. Cuv_ntul „rege” e rostit numai de popor, ]n timp ce Dumnezeu ]l pronun@[ doar ca pe un citat din rostirea poporului.
Ace\ti r[zboinici vor fi ]nceputul unei armate regale.
Aducerea de daruri era semn de supunere \i respect.
Mutilarea nu urm[rea, a\a cum sΓÇÖar putea crede, diminuarea capacit[@ii de lupt[ a subiec@ilor, ci, pur \i simplu, ridiculizarea lor (un popor de chiori!).
Naha\ le f[cuse concesia, convins fiind c[ nu se va g[si nimeni care s[-i apere pe cei amenin@a@i. Planul s[u ]ns[ va fi dejucat de nea\teptata schimbare de atitudine a lui Saul.
„V[paia Domnului” (ékstasis kyríou) ar fi mi\carea r[scolitoare, deseori ]nso@it[ de spaim[, pe care Dumnezeu o produce ]n sufletul omului. }n cazul de fa@[, ea este colectiv[, ]n str_ns[ leg[tur[ cu ceea ce Duhul Sf_nt produsese, „n[prasnic”, ]n fiin@a lui Saul.
Prima ungere a lui Saul fusese tainic[ (10, 1); acum ea devine un act public.
Ca un adev[rat p[rinte, Samuel trece cu vederea ceea ce poporul ]i spusese despre fiii s[i (8, 5).
Vezi istoria ]n Jd 4-5.
Ierubaal: porecla lui Ghedeon (Jd 6-8).
Accentul lui Samuel inculc[ ideea c[ regalitatea nu este o ini@iativ[ a lui Dumnezeu, ci mai degrab[ o concesie pe care Acesta a f[cut-o de dragul poporului S[u.
Poporul \i regele s[u au r[spundere solidar[; nici una din p[r@i nu poate arunca vina pe cealalt[.
Acest verset lipse\te din Septuaginta, iar ]n Textul Ebraic este redactat a\a cum se vede (dar f[r[ parantezele noastre); din fiecare num[r a c[zut o cifr[. Nu exist[ repere pentru o eventual[ corectare; Iosif Flaviu consemneaz[ o tradi@ie (preluat[ \i de FA 13, 21) dup[ care Saul ar fi domnit patruzeci de ani, dar tot el, ]n alt[ parte, noteaz[ dou[zeci de ani. Orice ]ncercare de a traduce integral versetul (fie \i conjectural) r[m_ne inoperant[. Literal: ΓÇ₧Saul era un copil de un an c_nd a devenit rege \i a domnit doi ani peste IsraelΓÇ¥.
A tr_mbi@a: a da semnal de r[zboi .
O eroare de transcriere ]n Textul Ebraic permite \i traducerea: ΓÇ₧Robii sΓÇÖau r[sculat!ΓÇ¥
= nu se pot apropia s[ lupte, s[ fac[ jonc@iunea cu oastea principal[.
Vezi 10, 8.
Literal: „… \i s[-l binecuvinteze” (binecuv_ntarea poate ]nsemna — ca ]n cazul de fa@[ — \i „salutare”).
Saul nu voia s[ ]nceap[ b[t[lia cu Filistenii f[r[ ca mai ]nt_i s[ fi avut loc ritualul jertfei (care avea \i o dimensiune oracular[). }n absen@a preotului Samuel, el ]\i asumase o func@ie sacerdotal[ cu care nu fusese ]nvestit. El explic[ acum cazul de for@[ major[, dar aceasta nu-l va scuti de consecin@ele imposturii ]n cele sfinte.
Filistenii monopolizaser[ pentru ei ]ntreaga industrie a fierului, ca mijloc de precau@ie, spre a-i ]mpiedica pe Evrei s[ se ]narmeze. Ca ]n orice monopol, ei impuneau \i pre@urile produselor.
Efodul f[cea parte din vestimenta@ia preotului; era un buzun[rel ]n care se aflau sor@ii prin care era consultat Domnul ]n anumite ]mprejur[ri.
„… ace\ti net[ia@i-]mprejur”: formul[ de dispre@.
Dispre@ul vine din partea cealalt[!
}n efod se aflau Urim \i Tumim, sor@ii prin care voin@a Domnului era consultat[. T. M.: ΓÇ₧Aduce@i chivotul!ΓÇ¥, ceea ce e o inadverten@[, deoarece chivotul leg[m_ntului ΓÇö cel din |ilo, \i singurul ΓÇö se afla atunci la Chiriat-Iearim, de unde David ]l va str[muta la Ierusalim.
Zgomotul din tab[ra Filistenilor ]i era lui Saul semn c[ folosirea efodului (consultarea Domnului) nu mai era necesar[.
Textual: ΓÇ₧\i @ara ]ntreag[ a pr_nzitΓÇ¥. Evident, ΓÇ₧nuΓÇ¥ a fost omis din gre\al[. Tertulian ]ns[ ]l citeaz[ cu nega@ie. Textul Masoretic nu cuprinde acest adaos (de altfel, redundant).
ΓÇ₧|tiubeieleΓÇ¥ nu erau altceva dec_t buturugi scorburoase, folosite de albinele s[lbatice.
Ochii i se ]mp[ienjeniser[ de foame.
A consuma carnea cu s_ngele ei era strict interzis prin legea lui Moise (Fc 9, 4; Lv 17, 10-14).
S_ngele curgea mai ]nt_i pe piatra improvizat[ ca altar; pe acest traseu }i era oferit Domnului, \i numai dup[ aceea se scurgea pe p[m_nt.
= Prin mijlocirea sor@ilor (Urim \i Tumim) ce se aflau ]n efodul preotului.
Sau: ΓÇ₧toate pietrele unghiulare ale lui IsraelΓÇ¥ = toat[ elita, tot ce are Israel mai de seam[.
Literal: ΓÇ₧Voi ve@i fi sub ascultare, eu \i Ionatan, fiul meu, vom fi sub ascultareΓÇ¥.
T. M. gloseaz[: „Dac[ vina se afl[ ]n mine sau ]n fiul meu Ionatan…, f[ s[ ias[ Urim; dac[ vina se afl[ ]n poporul T[u Israel, f[ s[ ias[ Tumim. |i sor@ul a c[zut pe Saul \i pe Ionatan”.
De\i Ionatan c[zuse sub blestem ignor_nd blestemul, el cade sub os_nd[. Oric_t ar p[rea de absurd, regele este unsul lui Dumnezeu \i nu trebuie ]nfr_nt; pe de alt[ parte, \i poporul este al lui Dumnezeu (ΓÇ₧neam sf_nt, preo@ie ]mp[r[teasc[ΓÇ¥ ΓÇö I\ 19, 6); prin el, ca instrument al Domnului, Acesta restabile\te echilibrul.
Av_nd a alege ]ntre Saul \i Ionatan, sor@ul a c[zut ]n favoarea regelui (v. 42), ceea ce-l face pe acesta s[ se considere confirmat.
Fapte relatate ]n I\ 17, 8-14 \i Dt 25, 17-18.
Amalec: eponim pentru Amaleci@i.
Literal: ΓÇ₧s[-l dai anatemeiΓÇ¥ (]n sensul: s[ I-l d[ruie\ti lui Dumnezeu). Expresie special[ ]n limbajul \i ritualul r[zboiului sf_nt: ]ntreaga prad[ de r[zboi (oameni, animale, obiecte) }i apar@ineau Domnului; dar, pentru ca nu cumva juruin@a s[ fie c[lcat[ prin ispita de a o folosi, aceasta era supus[ nimicirii totale.
Cheneii: descenden@i ai lui Cain; triburi nomade ]nrudite cu Madiani@ii \i Amaleci@ii, dar av_nd bune rela@ii cu fiii lui Israel, c[rora deseori le deveneau alia@i.
Ierim: personaj necunoscut, pomenit numai ]n LXX.
Toiagul: sceptrul.
ΓÇ₧AscultareΓÇ¥ ]n sensul de ΓÇ₧supunereΓÇ¥, ΓÇ₧obedien@[ΓÇ¥.
Autorul introduce aici un al doilea subiect, cu sens foarte apropiat de acela al primului („ascultarea”): epakróasis (folosit numai aici ]n V. T.) ]nseamn[ „aducerea la ]ndeplinire” (a unei rug[min@i, a unei porunci etc.); acesta ]ns[ deriv[ din verbul epakroáomai = „a apleca urechea”, „a asculta”; a\adar, plinirea unei porunci pe care ai auzit-o, de care e\ti — sau trebuie s[ fii — con\tient.
Textul preveste\te ungerea lui David.
Previziune asupra diviz[rii regatului dup[ moartea lui Solomon.
Saul ]i ceruse lui Samuel s[ se ]ntoarc[ cu el la Ghilgal spre a-I aduce jertf[ Domnului \i a demonstra astfel c[ ]ntre rege \i preot nu se produsese o ruptur[. }n cele din urm[, Samuel accept[ s[ se ]ntoarc[, dar cu alt g_nd: porunca Domnului trebuia plinit[ p_n[ la cap[t.
Rama era cetatea lui Samuel.
Iesei, p[stor ]n Betleem, era nepotul lui Booz \i al moabitencei Rut (Rut 4, 21-22).
ΓÇ₧A sfin@iΓÇ¥ (aici): a absolvi pe cineva de toate necur[@iile cu care sΓÇÖa ]ntinat ]n ultima vreme.
Eliab era fiul cel mai mare al lui Iesei, a c[rui falnic[ statur[ l-a impresionat pe Samuel, f[c_ndu-l s[ cread[ c[ el va fi unsul Domnului.
„… pl[cut ]naintea Domnului”: sintagm[ proprie Septuagintei; Samuel intuie\te \i frumuse@ea l[untric[ a t_n[rului p[stor (]n concordan@[ cu versetul 7).
Pentru expresia ΓÇ₧a venit n[prasnicΓÇ¥ vezi nota de la 10, 6. C_t despre precizarea care urmeaz[: De\i Duhul Domnului este o prezen@[ permanent[ ]n unsul S[u, manifest[rile Lui speciale ]\i p[streaz[ caracterul n[prasnic, asemenea unor rafale de v_nt.
pnígo (folosit ]n V. T. numai aici \i ]n versetul urm[tor): „a sugruma”, „a str_nge de g_t”, „a ]n[bu\i”, „a sufoca”. Verbul se raporteaz[ mai ales la plantele care se sufoc[ la umbra unui copac sau ]n vecin[tatea unor plante mai mari \i mai viguroase. Venind asupra lui David, Duhul Domnului se retr[sese de la Saul; acesta, f[r[ s’o \tie, se ]n[bu\ea l_ng[ statura interioar[ a celuilalt. }n cazul de fa@[, „duhul r[u” nu este o entitate, ci o stare de spirit.
Soco: la cca. 30 km sud-vest de Ierusalim.
Din Ios 13, 22 \tim c[ ]n Gat r[m[sese un rest din neamul Enachimilor, b[rba@i vesti@i prin statura lor uria\[.
Aproximativ 2 metri. T. M.: ΓÇ₧\ase co@i \i o palm[ΓÇ¥ = cca. 3 metri (cifr[ adaptat[, probabil, la dimensiunile \i greutatea armurii lui Goliat).
= Aproximativ 60 de kilograme.
= Aproximativ 18 kilograme.
Textul Masoretic prezint[ aici, drept versetele 12-31, inser@ia unei nara@iuni independente, preluat[ dintrΓÇÖo alt[ tradi@ie, care nu face altceva dec_t s[ ]ntrerup[ firul povestirii \i s[-l complice. Textul grecesc nu cuprinde acest fragment, ceea ce ]nt[re\te ipoteza c[ Septuaginta a fost tradus[ dup[ un original ebraic care sΓÇÖa pierdut \i pe care masore@ii nu lau avut ]n fa@[. A\adar, continuarea fireasc[ a versetului 11 este versetul 32. Cu toate acestea, de dragul sistemului referen@ial \i ]n concordan@[ cu vechile edi@ii rom_ne\ti, versiunea de fa@[ merge ]n continuare cu numerotarea versetelor inserate, dar le r_nduie\te ]n not[ infrapaginal[, a\a cum face \i edi@ia Rahlfs: 12 David era fiul unui efratit din Betleemul lui Iuda, care se numea Iesei \i care avea opt fii. }n zilele lui Saul, acest om era b[tr_n, ]naintat ]n v_rst[. 13 Cei trei fii mai mari ai lui Iesei plecaser[ la r[zboi urm_ndu-l pe Saul; ace\ti trei fii care plecaser[ la r[zboi se numeau: cel mai mare, Eliab, al doilea, cel de dup[ el, Aminadab, iar al treilea, |ama. 14 David era cel mai mic, iar cei trei mai mari plecaser[ cu Saul. 15 Iar David f[cea dus]ntors ]ntre Saul \i mica turm[ a tat[lui s[u, pe care el o p[\tea la Betleem. 16 Filisteanul ]nainta diminea@a \i seara; \i a\a sΓÇÖa ]nf[@i\at timp de patruzeci de zile. 17 Atunci Iesei i-a zis lui David, fiul s[u: ΓÇ₧Ia acum pentru fra@ii t[i aceast[ ef[ de gr[un@e uscate \i aceste zece p_ini \i alearg[ΓÇÖn tab[r[ la fra@ii t[i. 18 C_t despre aceste zece buc[@i de br_nz[, d[ile c[peteniei peste o mie. Vei ]ntreba de s[n[tatea fra@ilor t[i \i vei primi de la ei un z[log. 19 Saul \i ei, ca \i to@i b[rba@ii din Israel, se afl[ ]n Valea Stejarului s[ se bat[ cu FilisteniiΓÇ¥. 20 David sΓÇÖa sculat de diminea@[, a l[sat cioporul de oi pe seama unui paznic, \i-a luat sarcina ]n spinare \i a plecat, a\a cum ]i poruncise Iesei. A ajuns ]n tab[r[ la vremea c_nd oastea era a\ezat[ ]n linie de b[taie \i scotea strig[te de r[zboi. 21 Israeli@ii \i Filistenii ]\i a\ezaser[ r_ndurile unii ]n fa@a altora. 22 David \i-a l[sat t[rhatul pe seama celui ce p[zea t[rhatele \i a alergat la linii. Ajuns acolo, le-a dat bine@e fra@ilor s[i. 23 |iΓÇÖn timp ce el vorbea cu ei, iat[ c[ voinicul ΓÇö care se numea Goliat, filistean din Gat ΓÇö sΓÇÖa ridicat din r_ndurile filistene. A spus ce spusese \iΓÇÖnainte, iar David a auzit. 24 DeΓÇÖndat[ ce l-au v[zut pe om, to@i Israeli@ii au fugit de dinainte-i, cuprin\i de mare spaim[. 25 A zis atunci un om din Israel: ΓÇ₧L-a@i v[zut voi pe omul acesta care se ridic[? El se ridic[ spre al oc[r] pe Israel. Pe acela care-l va dobor], regele ]l va cople\i cu averi \i-i va da pe fiica sa, iar casa lui p[rinteasc[ va fi scutit[ de d[ri ]n IsraelΓÇ¥. 26 Atunci David le-a zis oamenilor care i se @ineau aproape: ΓÇ₧Ce se va face pentru omul care-l va dobor] pe acest Filistean \i va ridica ocara de deasupra lui Israel? Cine este oare acest Filistean net[iat-]mprejur ca s[ batjocoreasc[ astfel o\tile Dumnezeului celui viu?ΓÇ¥ 27Iar oamenii i-au spus acelea\i cuvinte: ΓÇ₧A\a se va face pentru omul care-l va dobor]ΓÇ¥. 28 Eliab, fratele s[u mai mare, a auzit ce vorbea el cu oamenii; atunci Eliab sΓÇÖa aprins de m_nie ]mpotriva lui David \i a zis: ΓÇ₧De ce te-ai cobor_t tu aici, \i cui i-ai l[sat tu cele c_teva oi ]n pustie? Eu ]@i cunosc ]nfumurarea \i r[utatea inimii: ca s[ vezi b[t[lia, de-aceea ai cobor_t!ΓÇ¥ 29 Iar David a zis: ΓÇ₧Ce-am f[cut? Oare nu se poate vorbi?ΓÇ¥ 30 |i, ]ntorc_ndu-se dinspre el ca s[ mearg[ la un altul, a spus acelea\i cuvinte, iar oamenii i-au r[spuns ca \i maiΓÇÖnainte. 31 Auzinduse atunci de cuvintele pe care le rostise David, acestea au fost aduse la cuno\tin@a lui Saul, care l-a chemat la el.
Sintagma ΓÇ₧net[iat-]mprejurΓÇ¥, folosit[ de Israeli@i, avea sens peiorativ, dispre@uitor.
Acest verset, omis ]n LXX, este preluat din T. M.
Acest verset, omis ]n LXX (\i e lesne de v[zut de ce), este preluat din T. M.
Inadverten@[ istoric[: cele dou[ regate ]nc[ nu existau.
T. M. continu[: 55 C_nd Saul l-a v[zut pe David c[ iese ]n ]nt_mpinarea Filisteanului, a zis c[tre Abner, c[petenia o\tilor: ΓÇ₧Abner, al cui fiu este b[iatul acesta?ΓÇ¥ Iar Abner a r[spuns: ΓÇ₧O, rege, viu e sufletul t[u c[ nu \tiu nimicΓÇ¥. 56Iar regele a zis: ΓÇ₧Vezi \i ]ntreab[ al cui fiu este t_n[rul acestaΓÇ¥. 57 Iar c_nd David se ]ntorcea dup[ uciderea Filisteanului, Abner l-a luat \i l-a dus la Saul; iar capul Filisteanului era ]n m_na lui. 58 Atunci Saul l-a ]ntrebat: ΓÇ₧Tinere, al cui fiu e\ti tu?ΓÇ¥ |i David a r[spuns: ΓÇ₧Sunt fiul robului t[u Iesei din BetleemΓÇ¥.
T. M. ]ncepe acest capitol cu cinci versete pe care LXX nu le cuprinde: 1 Dup[ ce [David] a ispr[vit de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan sΓÇÖa legat de sufletul lui David; \i Ionatan l-a iubit ca pe sine ]nsu\i. 2 Saul l-a luat ]n ziua aceea \i nu l-a mai l[sat s[ se ]ntoarc[ la casa tat[lui s[u. 3 Iar Ionatan a ]ncheiat cu David un leg[m_nt, fiindc[ ]l iubea ca pe sine ]nsu\i. 4 Ionatan \i-a dezbr[cat manta pe care o avea pe el \i i-a dat-o lui David; tot astfel straiele, sabia, arcul \i cing[toarea. 5 }n ie\irile sale, oriunde ]l trimitea Saul, David avea izb_nd[, iar Saul l-a pus c[petenie peste o\teni. |i era bine v[zut de tot poporul, \i chiar de slujitorii lui Saul.
Urm[toarele trei versete, omise ]n LXX, sunt preluate din T. M.
Despre ΓÇ₧duhul cel r[uΓÇ¥ vezi nota de la 16, 14.
Adic[ mergea la r[zboi ]n fruntea oastei \i se ]ntorcea victorios.
T. M. introduce aici trei versete care nu se reg[sesc ]n LXX; ele par a fi o inser@ie t_rzie, complic_nd problema c[s[toriei lui David: 17 Saul i-a zis lui David: ΓÇ₧Iat-o pe fiica mea cea mai mare, Merob; pe care @i-o voi da de so@ie; numai s[ fii viteaz \i s[ duci r[zboaiele DomnuluiΓÇ¥. C[ci Saul ]\i zicea: ΓÇ₧Asupra lui s[ nu fie m_na mea, ci m_na Filistenilor s[ fie ]mpotriv[-iΓÇ¥. 18 Dar David i-a zis lui Saul: ΓÇ₧Cine sunt eu, \i care e vi@a mea ΓÇö neamul tat[lui meu ]n Israel ΓÇö, ca s[ fiu eu ginerele regelui?ΓÇ¥ 19 Dar la vremea c_nd Merob ar fi trebuit s[-i fie dat[ lui David, fiica lui Saul i-a fost dat[ ca so@ie lui Adriel din Mehola.
E vorba de darul ΓÇö ]n bani \i ]n natur[ ΓÇö pe care mirele trebuia s[ i-l fac[ tat[lui miresei ΓÇö sau chiar acesteia (vezi Fc 34, 12 \i nota).
Filistenii nu erau circumci\i.
Sub starea de spirit maladiv[, Saul revenea la mai vechea sa obsesie de a-l ucide pe David cu suli@a; de fapt, e reac@ia oric[rui demonizat ]n fa@a exorcismului.
David c_nta nu numai spre a-l alina pe rege, ci \i pentru propria sa pl[cere, deprins[ ]nc[ din vremea c_nd p[zea oile (vezi Ps 151). Acest t_n[r (al c[rui nume e men@ionat de aproape opt sute de ori ]n V. T. \i de cca. \aizeci de ori ]n N.T.) va deveni nu numai cel mai mare rege al Evreilor, ci \i marele poet care ne-a l[sat Cartea Psalmilor.
Acest episod ]i va inspira lui David Psalmul 58.
Textual: kenotáfion (cuv_nt folosit numai aici \i ]n v. 16) = „morm_nt gol”; figurat: „imagine ]n\el[toare”. Ebr: „terafim”: idol casnic (de mici dimensiuni), ca aceia pe care Rahela ]i luase din casa tat[lui ei (vezi istoria ]n Fc 31, 1935). }n cazul de fa@[ ]ns[ pare a fi un obiect de statura unui om.
Naiot: localitate ]n apropiere de Rama. De altfel, acest episod e ]n discordan@[ cu 15, 35: ΓÇ₧Samuel nu l-a mai v[zut pe Saul p_n[ΓÇÖn ziua mor@ii saleΓÇ¥. Critica textual[ nu exclude ipoteza c[ vv. 18-24 sunt o inser@ie t_rzie. Fiind vorba de un am[nunt istoric (ca foarte multe altele), inadverten@a nu anuleaz[ caracterul inspirat al Sfintei Scripturi.
Aici (ca \i la 10, 5), verbul ΓÇ₧a profetizaΓÇ¥ are sensul larg de a rosti incanta@ii ]ntrΓÇÖun fel de stare de trans[, ]ntre@inut[ de acompaniamentul unor instrumente muzicale.
Zicala din 10, 12, dar cu o alt[ explica@ie.
Literal: ΓÇ₧pe care s[ nu-l descopere urechii meleΓÇ¥.
}nceputul fiec[rei luni era s[rb[torit prin ceremonii \i ritualuri religioase (vezi Nm 10, 10; 28, 11)
Ionatan e con\tient de riscul pe care \i-l asum[ (mai fusese o dat[ condamnat la moarte de c[tre tat[l s[u!).
Aici textul grecesc e obscur, iar cel ebraic, pe care traduc[torii ]l declar[ grav deteriorat, nu le e nici lor de mare folos.
Adic[ a neglijat s[ ]ndeplineasc[ ritualul purific[rii de dinainte de jertfe (masa f[cea parte din acest ritual).
}n sensul s[u primar, verbul automoléo se refer[ la dezertorul care \i-a tr[dat oastea \i umbl[ de colo-colo. Injurie obi\nuit[ (din p[cate) asupra mamei celui insultat, chiar c_nd cel ce o face este sau a fost so@ul ei.
Intui@ia lui Saul e just[: nu Ionatan va fi urma\ul s[u la tron, ci David.
Acest verset ]ncheie, de fapt, capitolul precedent.
Nobe: cetate nu departe de Ierusalim. Ahimelec: preot ]n descenden@a lui Eli.
Ginere al regelui \i comandant f[r[ escort[, David evit[ s[ spun[ c[ e fugar. Ca s[ scape, el se simte obligat s[ fabuleze. }n ansamblul iconomiei divine (ca \i ]n cazul lui Iacob), scopul urm[rit de Dumnezeu cu David cople\e\te circumstan@ele jenante.
Spre a se ]nfrupta din p_inile de jertf[, David pretinde, prin sugestie, c[ duce un r[zboi sf_nt.
E vorba de o grot[ mare \i uscat[, a\a cum sunt multe ]n @inuturile calcaroase.
David era ]nrudit cu moabi@ii prin bunica sa Rut.
Gad, asemenea unor preo@i, era purt[tor de cuv_nt al lui Dumnezeu.
Efodul (]n care se aflau sor@ii Urim \i Tumim) f[cea parte din vestimenta@ia preo@ilor.
}ntreb[rile erau puse ]n a\a fel ]nc_t r[spunsul, prin mijlocirea celor doi sor@i (Urim \i Tumim) din efod s[ fie ΓÇ₧daΓÇ¥ sau ΓÇ₧nuΓÇ¥. Acest verset (12) este preluat din Codex Alexandrinus.
Oameni ai locului, Zifi@ii cuno\teau bine potecile \i ascunz[torile.
En-Gaddi: oaz[ ]n apropiere de @[rmul vestic al M[rii Moarte. Se vede c[ ascunz[toarea lui David se afla pe undeva prin vecin[tate, ]n @inutul pustiu.
Turmele erau aduse de la p[\une s[ se odihneasc[ ]n r[coarea st_ncilor.
Desigur, pentru comoditate, Saul ]\i aruncase mantia undeva pe al[turi.
Literal: „… inima lui David l-a lovit”.
David socotea, pesemne, c[ propria sa ungere fusese doar in spe, ]n timp ce Saul era rege ]n exerci@iu.
Mai explicit: ΓÇ₧Fie Domnul arbitru \i judec[tor ]ntre mine \i tineΓÇ¥. }n fa@a judec[@ii Domnului, robul \i st[p_nul se bucur[ de acelea\i criterii.
Saul cap[t[ con\tiin@a c[ gestul lui David a avut darul de a anula inten@ia lui Dumnezeu.
„… ]n casa lui”: pe proprietatea lui.
Maon (sau Paran): regiune situat[ ]ntre Palestina \i peninsula Sinai.
Carmel: localitate ]n apropierea Hebronului.
T. M.: (]n ultima caracterizare) ΓÇ₧era un calebitΓÇ¥. Referin@[ f[r[ consisten@[, ]n afar[ de faptul c[ numele Caleb ]nseamn[ ΓÇ₧c_ineΓÇ¥. Altfel, Caleb fusese trimis de Moise s[ cerceteze Canaanul \i avusese un rol pozitiv. (Nm 13, 30; 14, 6-9). Nabal ]ns[ ]nseamn[ ΓÇ₧NebunΓÇ¥.
Tunsoarea oilor avea o anume zi cu caracter s[rb[toresc.
De aici p_n[ la sf_r\itul acestei fraze, cf. Codex Alexandrinus.
Literal: „… pe cineva din cei ce urineaz[ la perete”.
Dac[ lupta omului este lupta lui Dumnezeu ΓÇö deci, ]n favoarea binelui ΓÇö, atunci \i Dumnezeu Se va sim@i obligat ΓÇö ca ]n virtutea unui leg[m_nt ΓÇö s[-l ajute pe om la necaz.
tr├│pos (referitor la persoane), cuv_nt cu mare ]nc[rc[tur[ semantic[: fel de a g_ndi \i de a face; moravuri, obiceiuri, conduit[, caracter, sentimente (Bailly).
Femeia le vorbe\te solilor, umilindu-se, ca \i cum sΓÇÖar afla ]n fa@a st[p_nului lor.
Saul pare a nu-\i aminti de ]mp[carea cu David. Nu trebuie uitat ]ns[ c[ ΓÇ₧duhul cel r[uΓÇ¥ al invidiei nu-l p[r[sise sau, cel pu@in, ]l st[p_nea din c_nd ]n c_nd.
Textual: „… ]n carul cu coviltir”. Corectat dup[ T. M. De obicei, carele cu merinde alc[tuiau circumferin@a taberei, ca un zid de ap[rare, pe c_nd al comandantului era ]n centru.
= Dac[ nu-l love\te de-a dreptul (atac la inim[, apoplexie, accident), ca ]n cazul lui Nabal (25, 38).
ΓÇ₧Mo\tenirea DomnuluiΓÇ¥: @ara lui Israel.
Gat: una din cele cinci cet[@i principale ale Filistenilor. Fiind cea mai apropiat[ de hotarul lui Israel, ea a cunoscut de mai multe ori alternan@a celor dou[ st[p_niri.
A\ezat ]n c_mpie, la poalele mun@ilor, #iclagul putea fi ]n centrul unor incursiuni de jaf, prin care David putea s[-\i hr[neasc[ oastea.
Pus ]n situa@ia de a merge la lupt[ ]mpotriva propriului s[u popor, David r[spundeΓÇÖn doi peri: nuan@a va fi prins[ de c[tre Achi\.
somatof├╜lax = ΓÇ₧gard[ de corpΓÇ¥.
Textual: „… pe ventriloci” (cei ce vorbesc din p_ntece, nefiresc, ca din alt[ lume, rostire frecvent[ ]n practica spiritismului). E vorba de necroman@i, adic[ de cei ce cheam[ spiritele mor@ilor, practic[ condamnat[ ]n numeroase locuri din Sf_nta Scriptur[ (Lv 19, 31; 20, 6, 27; Dt 18, 11; 4 Rg 21, 6; 23, 24; Is 8, 19; 19, 3; 29, 4; 1 Par 10, 13; 2 Par 33, 6).
Prin ΓÇ₧ar[tareΓÇ¥ nu trebuie ]n@eleas[, aici, vedenie (viziune), ci existen@a unui ΓÇ₧daΓÇ¥ sau ΓÇ₧nuΓÇ¥ ]n urma consult[rii Domnului prin cei doi sor@i Urim \i Tumim (cele dou[ pietricele sau, poate, be@iga\e, p[strate de preot ]n buzun[relul ce se numea efod). Visele, sor@ii \i rostirile profe@ilor erau cele trei modalit[@i admise pentru ascultarea voin@ei divine. Saul va ]n@elege c[ Dumnezeu refuz[ comunicarea cu el: ]n disperare de cauz[, el va recurge, con\tient, la practica interzis[ a spiritismului.
Endor (En-Dor) = ΓÇ₧Izvorul Por@iiΓÇ¥: localitate situat[ la poalele Taborului, nu departe spre nord de |unem.
T. M.: ΓÇ₧un dumnezeuΓÇ¥ (sau : ΓÇ₧un zeuΓÇ¥). Vechii Semi@i numeau ΓÇ₧zeiΓÇ¥ sau ΓÇ₧zeit[@iΓÇ¥ sufletele mor@ilor, ca pe ni\te entit[@i supranaturale. Aici, potrivit Septuagintei, se pare c[ femeia a v[zut mai ]nt_i o ]nf[@i\are difuz[, multipl[, adun_ndu-se apoi ]n consisten@a unui personaj identificabil.
Acesta este unul din cele mai tulbur[toare episoade ale Vechiului Testament. Poate fi presupus \i un scenariu, ca multe altele de acest fel, regizat ]n func@ie de priceperea femeiimedium \i de credulitatea lui Saul; r[m_ne ]ns[ o tain[ a lui Dumnezeu ]ng[duin@a ca sufletul lui Samuel s[-\i p[r[seasc[ odihna \i s[ r[spund[ unei asemenea chem[ri. Exist[ ]ns[ \i probabilitatea unei substituiri: un diavol deghizat ]n fa@a unui Saul deghizat; la urma urmelor, Saul nu-l vede pe Samuel, ci doar ]l aude prin vocea femeii ventriloce; adev[rul spuselor ΓÇ₧celuilaltΓÇ¥ face parte din arta travestiului.
T. M.: ΓÇ₧Ce e cu Evreii ace\tia?ΓÇ¥ Denumirea de ΓÇ₧EvreiΓÇ¥ le era dat[ Israeli@ilor de c[tre str[ini, cu o nuan@[ r[ut[cioas[: C[l[tori, Trec[tori, Nestatornici, Pribegi (vezi \i ΓÇ₧Avram PribeagulΓÇ¥ ]n Fc 14, 13).
„… ca un ]nger al lui Dumnezeu” cf. recenzia lui Origen \i Lucian..
E de ]n@eles c[ Amaleci@ii r[zbunau \i pr[zile pe care David le luase de prin @inuturile lor (27, 8-9).
}ntre Afec \i #iclag, David \i ai s[i str[b[tuser[ o distan@[ de 120 de kilometri; o parte din ei erau obosi@i.
Ghelboa: munte cu o ]n[l@ime de peste 500 m deasupra Mediteranei, situat l_ng[ una din cele dou[ v[i ce se desprindeau din valea Iordanului spre valea lui Izreel.
Incinerarea cadavrelor nu f[cea parte din practica Evreilor. Excep@ia presupune graba de a nu le expune unei eventuale incursiuni a Filistenilor. Dar, dincolo de circumstan@e, ea poate fi \i o consecin@[ a p[catului lui Saul de a fi recurs la serviciile vr[jitoarei din Endor.
Dumbrava era un cr_ng verde \i r[coros. Termenul ebraic indic[ un arbore din familia stejarului (vezi \i nota de la Fc 21, 33).
